ANEXA LA H.C.L. 13/27 – I - 2011
 
 
STATUTUL MUNICIPIULUI SLOBOZIA
 
CUPRINS:
 
CAP.I DATE GEOGRAFICE
 
CAP.II DATE ISTORICE
 
CAP.III POPULAŢIA MUNICIPIULUI
 
CAP.IV  AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
 
CAP.V CĂI DE COMUNICAŢIE
 
CAP.VI DIRECŢII ŞI SERVICII PUBLICE FUNCŢIONALE PE RAZA MUNICIPIULUI SLOBOZIA.
 
CAP.VII PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SLOBOZIA, DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT AL MUNICIPIULUI SLOBOZIA
 
CAP. VIII TITLURI ONORIFICE. ACORDAREA DE DISTINCŢII
 
CAP. IX  CONSULTAREA CETĂŢENILOR
 
CAP. X   COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
 
CAP. XI  ATRIBUIRE ŞI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE STRĂZI
 
CAP.XII  ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI SLOBOZIA, DESCRIEREA STEMEI
 
CAP. XIII  PARTIDE POLITICE
 
CAP. XIV MASS-MEDIA
 
CAP. I
 
DATE GEOGRAFICE
 
AŞEZARE GEOGRAFICĂ
 
Municipiul Slobozia este resedinţa judeţului Ialomiţa situat în partea de SE a ţării la intersecţia paralelei 44°34´ latitudine nordiucă cu meridianul 27°22´, longitudine estică, în lunca rîului Ialomţa, în zona centrală a judeţului Ialomiţa şi a Cîmpiei Bărăganului. Principalii vecini ai municipiului Slobozia sunt
·        la sud teritoriul administrativ al judeţului Călăraşi
·        la vest oraşul Amara şi comunele Perieţi şi Ciulniţa
·        la est comunele Cosâmbeşti şi Gheorghe Lazăr
·        la nord comunele Scînteia şi Griviţa.
Municipiul se află situat la încrucişarea unor importante artere rutiere şi feroviare, ce vin dinspre Bucureşti, Buzău, Brăila, Constanţa, Călăraşi.
 
SUPRAFAŢA
            Suprafaţa Municipiului Slobozia este de 13.298,6544 ha din care:
·        teren arabil 10053,57 ha
·        păşuni 346,55 ha
·        vii 23,42 ha
·        livezi 26,02 ha
·        păduri şi alte terenuri cu vegetaţie forestieră 1349,17 ha
·        terenuri cu ape şi stuf 248,97 ha
·        drumuri şi căi ferate 349,09 ha
·        terenuri cu clădiri, curţi şi alte folosinţe 774,76 ha
·        terenuri neproductive 115,46 ha
 
  RELIEFUL
Slobozia este aşezată în centrul Câmpiei Bărăganului, forma de relief predominantă fiind cea de şes. Altitudinea medie a orasului se afla intre 10 – 35 m.
Municipiul se înscrie într-un areal ce face parte din Platforma Valahă, care reprezintă partea coborâtă a Platformei Moesice. Fundamentul solului este foarte vechi şi constituit din cristalin cu strat sedimentar. Arealul este afectat de falii, cea mai importantă dintre acestea fiind cea care trece prin Nordul oraşului, venind din Dobrogea.
Relieful localităţii, este constituit pe nisipuri şi prezintă ondulări, dune şi văiugi, ori depresiuni interdunare orientate N-S sau NE-SV. Se disting în zonă câmpuri, văi, terase şi lunci: Câmpul Ciulniţei, Terasa Ialomiţei, Lunca Ialomiţei, Valea Ialomiţei.
Întinderea aceasta a fost acoperită de ape care, spre sfârşitul Paleoliticului, s-au scurs în Marea Neagră, de aceea solul zonei se constituie din formaţiuni aluvionare, cu strat freatic umed şi avansat spre suprafaţă.
 
  CLIMA
Climatul zonei oraşului este temperat-continental, de tip pontic, cu manifestări de excese, adică secetos şi cu contraste puternice de temperatură între iarnă şi vară. Media anuală a izotermelor este +10,5 °C şi -11 °C, luna cea mai rece a anului fiind ianuarie (temperatură medie -3 °C), iar cea mai caldă iulie (temperatură medie +32,6 °C). Rezultanta este o amplitudine medie a temperaturii de 25,6 °C, care este una dintre cele mai ridicate din ţară. În ceea ce priveşte precipitaţiile, zona are caracter de ariditate. Cea mai uscată lună este februarie (19,0 mm), cea mai umedă este iunie (70,2 mm), media anuală a precipitaţiilor fiind de 456 mm. Cantitatea maximă de precipitaţii la Slobozia în 24 de ore a fost de 69,8 mm şi s-a înregistrat la 20 august 1949.

         
Vânturile predominante sunt crivăţul iarna şi vara băltăreţul.
Data Temperatura minimă Data Temperatura maximă
ian. 1942 -30,0 °C (absolută) aug. 1951 44,0 °C (absolută)
feb. 1985 -22,5 °C iul. 2007 42,7 °C
 
 HIDROGRAFIA
Reţeaua hidrografică a municipiului Slobozia este reprezentată de râul Ialomiţa desfăşurându-se în meandre, şi lacul de apă dulce Iezer. Apele freatice se găsesc la adâncimi de până la 4 m, dar şi la circa 15 m – pe Câmpul Ciulniţei. La 8 km de oraş se află lacul Amara, lac cu apă sărată (balneologie).
           
VEGETAŢIA
Vegetaţia naturală, în cea mai mare parte este inlocuita de culturi şi apartine a trei mari formatiuni: stepa, caracteristica partii estice, cuprinzand pajisti stepice cu graminee (paiusul, colilia, negara, pirul s.a); silvostepa, cu pajisti stepice si palcuri de padure (cuprinzand stejarul pufos si stejarul brumariu).

FAUNA
Fauna cuprinde speciile caracteristice stepei, silvostepei si padurii de foioase. Este pe cale de dispariţie dropia, ocrotita de lege şi păstrată în cateva rezervatii. Fauna de interes vânătoresc este reprezentată de speciile cum sunt rozătoarele (iepurele), carnivorele (vulpea, viezurele, dihorul de stepă,), păsările călătoare, sedentare şi de pasaj, reptile (şopârle, şerpi). Fauna acvatică este reprezentată de specii ca plătica, obleţ, scobar, somn, caracudă ş.a.

SOLURILE

Solurile au o fertilitate foarte ridicată, aproximativ 95% din suprafaţa fondului funciar, avantajată şi de relieful de câmpie, permiţând condiţii foarte bune pentru agricultură. Fac parte din categoria solurilor azonale (halomorfe) caracteristice Bărăganului precum şi din categoria solurilor de stepă ce cupride solurile bălane şi cernoziomuri.
 
BOGĂŢIILE SUBSOLULUI
În vatra oraşului este posibil să existe prelungiri ale apelor minerale sulfuroase, ale nămolurilor terapeutice sau ale apelor termale identificate la Amara, Fundata, Ciulniţa şi Perieţi. Aceste bogăţii s-ar putea adăuga la filoanele zăcămintelor de ţiţei şi gaze naturale descoperite în diferite puncte ale zonei, după anul 1960.
 
CAP. II
DATE ISTORICE
 
Istoria Sloboziei stă închisă în documente scrise, se află expusă în înfăţişarea ei, în vechi fotografii şi este prezentă în amintirile oamenilor. Slobozia a existat în istorie şi dincolo de acel an al atestării sle documentare, 1594. Se cunosc mărturii despre prezenţa anterioară pe aceste locuri, la Cuiburi (probabil în zona din apropierea pădurii Peri), a unui schit de călugări; cătunul Cetăţelele, de pe aceeaşi vatră, este amintit într-un hrisov al lui Radu Paisie din 16 iulie 1538, deci anterior anului atestării (într-un hrisov al domnului Alexandru Iliaş din 23 octobrie 1628 se spunea că satul fusese pustiit de tătari pe la 1625, deci el existase, iar acum fusese refăcut de Ianache Caragea, căruia îi fusese dat).
Şi în sfârşit, existase anterior şi Vaideei (viitoarea Slobozie), dovadă fiind chiar actul de naştere al acesteia, hrisovul din 1614 al lui Radu Mihnea, în care se menţionează: “această mai sus-zisă selişte s-a aflat domnească, a fost pustie, fără oameni încă din zilele răposatului Mihai Voievod” deci, oricum cătunul acesta existase înainte de 1601, desigur, probabil chiar înainte de 1594, dar seliştea a fost pustie şi fără oameni întrucât fusese pustiită de o invazie tătărească.
Slobozia a fost deci atestată documentar în urmă cu 413 ani, dar existenţa acestei aşezări, privită într-un sens mai larg, adică prin existenţa populaţiei care a vieţuit aici, este mult mai veche.
La un an de la atestarea documentară a Sloboziei, Ianachi postelnicu ridică aici o mănăstire, care prin zidurile ei, a constituit şi o fortăreaţă de refugiu şi apărare, atât a localităţii dar şi în protejarea drumurilor care veneau dinspre Dunăre spre zonele din vestul Munteniei şi spre Moldova.
În anul 1772 apare prima dată denumirea de Slobozia. Februarie 1968, noua împărţire administrative-teritorială consfinţeşte Slobozia ca reşedinţă a judeţului Ialomiţa, după care începe modernizarea şi industrializarea mai accentuată. În anul 1979 localitatea Slobozia este declarată municipiu.
 
CAP. III
POPULAŢIA MUNICIPIULUI
Conform statisticilor oficiale, populaţa municipiului Slobozia  înregistrează la 01iulie 2010, 51.778 locuitori, din care 24.685 locuitori de sex masculin si 27.093 de sex feminin. Pe lângă români în municipiul Slobozia mai există populaţie de următoarele etnii: rromi, aromâni macedo-români, maghiari, germani, ucrainieni, sîrbi, tătari, turci, ruşi, greci, italieni.

CAP.IV

AUTORITĂŢILE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE LOCALE
 
Potrivit Anexei 2, pct.4.3 din Legea nr.351/2001 – privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, cu modificările şi completările ulterioare, municipiul Slobozia este unitate administrativ teritorială de rangul II. Autorităţile administraţiei publice prin care se realizează autonomia locală sunt reprezentate de Consiliul Local, ca autoritate deliberativă şi de Primar, ca autoritate executivă, acestea venind să rezolve treburile publice în condiţiile legii.
Consiliul Local al Municipiului Slobozia are iniţiativă şi hotărăşte, în condiţiile legii, în toate problemele de interes local, cu excepţia celor care sunt date prin lege în competenţa altor autorităţi publice, locale sau centrale.
Consiliul Local este alcătuit din 21 de membri, aleşi prin vot universal, egal, direct şi liber exprimat, în condiţiile stabilite prin legea privind alegerile locale.
Având în vedere specificul local şi nevoile activităţii sale, Consiliul Local al Municipiului Slobozia a organizat următoarele comisii pe domenii de specialitate:
1 Comisia de urbanism-amenajare a teritoriului
2.  Comisia economico-financiară
3. Comisia de comerţ-prestări servicii
4.  Comisia pentru învăţământ, cultură, sănătate, tineret, protecţie socială
5. Comisia juridică şi de disciplină.
Sediul Consiliului Local al Municipiului Slobozia se află pe Str. Episcopiei nr.1, iar întrunirile în plen se desfăşoară la Sala de Şedinţe a Consiliului Local.
În urma desfăşurării alegerilor locale din data de 2 iunie 2008, a fost ales Consiliul Local al municipiului Slobozia, în acest sens fiind adoptată Hotarârea nr. 3 din 20.06.2008. Structura politică a autorităţii deliberative locale este următoarea: P.S.D. 13 consilieri, P.D.L. 5 consilieri, P.N.L. 2 consilieri, 1 consilier independent.
Primarul Municipiului Slobozia este autoritate executivă a administraţiei publice locale, ce asigură conducerea şi coordonarea aparatului propriu de specialitate.  Primarul răspunde de buna funcţionare a administraţiei publice locale şi reprezintă municipiul Slobozia în relaţiile cu alte autorităţi publice, cu persoanele fizice sau juridice române sau străine, precum şi în justiţie.
Primarul îndeplineşte atribuţiile prevăzute de lege sau încredinţate de Consiliul Local. Pentru îndeplinirea atribuţiilor sale, primarul este ajutat de 2 viceprimari, secretar şi aparatul propriu de specialitate. Viceprimarii Municipiului Slobozia sunt aleşi de către Consiliul Local din rândul membrilor săi, pe o durată egală cu cea a mandatului Consiliului. Ei sunt înlocuitorii de drept ai Primarului şi primii colaboratori ai acestuia pentru realizarea obiectivelor şi sarcinilor administraţiei publice locale. Atribuţiile viceprimarilor sunt cele delegate de către Primar, în condiţiile legii. Primarul, viceprimarii, secretarul municipiului împreună cu aparatul propriu de specialitate al Consiliului Local constituie Primăria municipiului Slobozia, structură funcţională cu activitate permanentă care aduce la îndeplinire hotărârile Consiliului Local şi dispoziţiile Primarului, soluţionând problemele curente ale colectivităţii locale.
 
CAP. V
CĂI DE COMUNICAŢII
 
CĂI RUTIERE
Oraşul este aşezat pe Drumul european E60 (Bd. Matei Basarab din localitate), care face legătura - pe plan intern - între Oradea şi Constanţa, iar pe plan internaţional (întrerupt) între Brest şi Irkeştam (Kirghizstan, la graniţa cu China).

Alte linii rutiere importante care includ Slobozia sunt

Totodată, oraşul are legatura cu Autostrada Soarelui, punctul de legatură fiind la 17 Km în localitatea Drajna.
 
CĂI FERATE
Slobozia este nod feroviar al Magistralei 800 a Căilor Ferate Române, M802 Slobozia-Călăraşi (44 Km), facând legătura cu ruta principală 800 Bucureşti (nord) - Ciulniţa - Feteşti - Medgidia - Constanţa - Mangalia prin nodul Ciulniţa, la 17 Km.
 
TRANSPORTUL ÎN COMUN
În perioada comunistă şi în primii ani ai deceniului 9 al secolului trecut, a funcţionat societatea de transport în comun SC Transloc SA Ialomiţa cu linii în oraş şi Slobozia Nouă, respectiv Bora. Autobuzele utilizate erau majoritatea Mercedes-Benz seria O, Ikarus şi DAC. În prezent, gestiunea serviciului public de transport local de călători prin curse regulate a fost delegată prin concesiune, urmare organizării licitaţiei publice.
 
CAP.VI
DIRECŢII ŞI SERVICII PUBLICE FUNCŢIONALE PE RAZA MUNICIPIULUI SLOBOZIA.
 
6.1 Serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare realizează următoarele activităţi:
  1. Alimentarea cu apă;
  2. Canalizarea şi epurarea apelor uzate;
  3. Colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale.
Gestiunea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare este delegată prin concesiune, operatorului S.C. Urban S.A. Slobozia, societate comercială înfiinţată de Consiliul Local Slobozia, în urma reorganizării fostei  R.A.G.C.L. Slobozia.
Înfiinţarea şi funcţionarea S.C. Urban S.A. Slobozia a fost stabilită de Consiliul Local Slobozia prin Hotărârea nr. 129/18.12.1998.

6.2 Serviciul Public de salubrizare a municipiului Slobozia

Gestiunea serviciului public de salubrizare a fost delegată prin concesiune, prin organizarea licitaţiei publice, Consiliul Local Slobozia aprobând în acest sens, Hotărârea nr. 186/30.11.2001.

6.3 Serviciul Public de Asistenţă Socială

În scopul realizãrii competenţelor ce îi revin, Serviciul Public de Asistenţã Socialã îndeplineşte urmãtoarele funcţii:
- funcţia de identificare, funcţie prin care se asigurã identificarea persoanelor sau familiilor care se aflã în situaţie de risc care poate duce la sãrãcie sau marginalizare socialã;
- funcţia de colaborare cu serviciile publice descentralizate ale ministerelor şi instituţiilor cu responsabilitãţi în domeniul asistenţei sociale, cu servicii publice de asistenţã socialã, precum şi cu reprezentanţii societãţii civile implicaţi în derularea programelor de asistenţã socialã;
- funcţia de execuţie, funcţie prin care se  asigură mijloacele umane, materiale şi financiare necesare pentru implementarea strategiilor cu privire la acţiunile antisãrãcie, prevenirea şi combaterea marginalizãrii şi excluderii sociale, precum şi pentru soluţionarea urgenţelor sociale individuale şi colective la nivelul municipiului;

6.4. Poliţia Locală funcţionează ca instituţie publică cu personalitate juridică în condiţiile legii.


6.5. Direcţia de Evidenţa Persoanelor

A fost înfiinţată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 24/24.02.2006 având următoarele atribuţii principale:
- evidenţa persoanelor şi eliberare a actelor de identitate,
- activităţi de stare civilă.

6.6 Serviciul Public Activităţi Autofinanţate

Serviciul public activităţi autofinanţate funcţionează in baza regulamentului de organizare şi funcţionare aprobat prin H.C.L. Slobozia nr. 63 din 28.08.2008, având următoarele obiecte principale de activitate:
·        Administrarea pieţelor, bazarului şi oborului municipal.
·        Administrarea islazului comunal.
·        Administrarea lacului Iezer.
·        Administrarea Cimitirelor umane.

6.7. 
Direcţia de Administrare a Domeniului Public Slobozia
Obiectul de activitate este reprezentat de administrarea domeniului public şi privat al municipalităţii, fiind aflat în subordinea Consiliului Local Slobozia care l-a înfiinţat prin Hotărârea nr. 33/17.03.1995.
Principalele activităţi aflate în responsabilitatea acestui serviciu public sunt următoarele:
-         amenajare şi întreţinere parcuri, spaţii verzi şi fondul forestier din dotare;
-         producere material dendrologic şi floricol;
-         amenajare, întreţinere şi reparaţii străzi, trotuare, alei, parcuri;
-         amenajare şi întreţinere locuri de joacă pentru copii şi mobilier urban;
-         semnalizare rutieră prin indicatoare, marcaje şi instalaţii de semaforizare;
-         activităţi de ecarisaj şi gestionarea câinilor fără stăpân;
-         valorificare bunuri şi produse rezultate din activitatea D.A.D.P.
 
6.8 Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport şi Tineret Slobozia.
Activităţile principale realizate de Direcţia Municipală pentru Cultură, Sport şi Tineret Slobozia sunt următoarele:
- Acţionează pentru dezvoltarea bazei materiale, diversificarea, modernizarea şi optimizarea serviciilor culturale, sportive şi pentru tineret necesare comunităţii locale, pentru  promovarea culturii, protejarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional, accesul neîngrădit la practicarea sportului şi de petrecere a timpului liber.            
- Realizează  programe şi proiecte culturale, sportive si pentru tineret, asigurând bugetul necesar pentru derularea acestora.
-  Colaborează cu muzee, biblioteci, cu alte instituţii de cultură, persoane juridice în desfăşurarea unor activităţi culturale, pentru ţinerea evidenţei, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural naţional.
- Sprijină, în condiţiile legii, activitatea organizaţiilor neguvernamentale şi a altor persoane juridice de drept privat cu activitate culturală sau artistică, sportivă şi
pentru tineret, la nivelul municipiului Slobozia.

CAP. VII
PATRIMONIUL MUNICIPIULUI SLOBOZIA
DOMENIUL PUBLIC ŞI DOMENIUL PRIVAT
AL MUNICIPIULUI SLOBOZIA
 
Patrimoniul municipiului Slobozia este alcătuit din bunurile mobile si imobile aflate in proprietatea publica si in proprietatea privata a acestuia, precum si drepturile si obligatiile cu caracter patrimonial.
Bunurile care apartin municipiului Slobozia sunt supuse inventarierii anuale.  Inventarele bunurilor municipiului Slobozia sunt păstrate în cadrul compartimentului Patrimoniu, aflat în structura aparatului de specialitate al Primarului.
Creşterea sau diminuarea patrimoniului va fi temeinic justificată pentru fiecare caz, în note explicative anexate la inventar.
Domeniul Public al Municipiului Slobozia este constituit din bunurile prevazute la pct. III din anexa Legii 213/1998 privind proprietatea publică şi regimul juridic al acesteia cu modificările şi completările ulterioare, precum  si din alte bunuri de uz sau de interes public local, declarate ca atare prin hotarare a consiliului local, daca nu sunt declarate prin lege bunuri de uz sau de interes public naţional ori judeţean.
Consiliul local al municipiului Slobozia hotărăşte ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat de interes local  să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Totodată, autoritatea deliberativă locală decide cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat de interes local , în condiţiile legii.
Vânzarea, concesionarea şi închirierea se fac prin licitaţie publică, organizată in condiţiile legii. Pe cale de excepţie, în cazul în care Consiliul Local Slobozia hotărăşte vanzarea unui teren aflat in proprietatea privată a unităţii administrativ-teritoriale pe care sunt ridicate construcţii, constructorii de bună-credinţă ai acestora beneficiază de un drept de preempţiune la cumpărarea terenului aferent construcţiilor. Preţul de vanzare se stabileşte pe baza unui raport de evaluare, aprobat de Consiliul Local Slobozia. Proprietarii construcţiilor sunt notificaţi în termen de 15 zile asupra hotărârii consiliului local şi îşi pot exprima opţiunea de cumpărare în termen de 15 zile de la primirea notificării.
Bunurile din domeniul public pot fi date în administrarea regiilor autonome, a prefecturilor, a autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, a altor instituţii publice de interes naţional, judeţean sau local. Darea în administrare se realizează prin hotărâre a consiliului local. Titularul dreptului de administrare poate să posede, să folosească bunul şi să dispună de acesta, în condiţiile actului prin care i-a fost dat bunul în administrare. Dreptul de administrare va putea fi revocat numai dacă titularul sau nu-şi exercită drepturile şi nu-şi executa obligaţiile nascute din actul de transmitere. În litigiile privitoare la dreptul de administrare, în instanţă titularul acestui drept va sta în nume propriu. În litigiile referitoare la dreptul de proprietate asupra bunului, titularul dreptului de administrare are obligaţia să arate instanţei cine este titularul dreptului de proprietate, potrivit prevederilor Codului de procedură civila. Titularul dreptului de administrare răspunde, în condiţiile legii, pentru prejudiciile cauzate ca urmare a neîndeplinirii acestei obligaţii. De asemenea, neîndeplinirea acestei obligaţii poate atrage revocarea dreptului de administrare. În litigiile anterior menţionate,  municipiul Slobozia este reprezentat de consiliul local, care dă mandat scris, în fiecare caz, primarului. Acesta poate desemna un alt funcţionar  sau un avocat care să-l reprezinte în faţa instanţei.   
Consiliul Local Slobozia poate da în folosinţă gratuită, pe termen limitat, bunuri mobile şi imobile proprietate publică sau privată locală, persoanelor juridice fără scop lucrativ, care desfăşoară activitate de binefacere sau de utilitate publică ori serviciilor publice.
 
CAP.VIII
TITLURI ONORIFICE
ACORDAREA DE DISTINCŢII

A) Titlul de Cetăţean de Onoare al Municipiului Slobozia se acordă în conformitate cu Regulamentul pentru acordarea Titlului de „Cetăţean de onoare al municipiului Slobozia”, aprobat de Consiliul Local prin Hotărârea nr.10/25.01.2007.
Titlul de „Cetăţean de onoare al municipiului Slobozia” reprezintă cea mai înaltă distincţie acordată de către Consiliul Local al Municipiului Slobozia.
Titlul se acordă la iniţiativa oricărui cetăţean care îşi va motiva solicitarea. 
Titlul se acordă după caz:

 a) în timpul vieţii celui propus pentru acordarea titlului;
 b) post-mortem;
Titlul are următoarele caracteristici:
a) este personal;
b) este netransmisibil;
c) este un drept al titularului;
d) are valabilitate nedeterminată;
Categorii de personalităţi îndreptăţite la primirea titlului :
Sunt îndreptăţite să fie propuse pentru acordarea titlului, categoriile de personalităţi care se găesc în una din situaţiile următoare:
a) personalităţi cu recunoaştere naţionalăsau universală care şi-au adus contribuţii la dezvoltarea municipiului Slobozia şi a imaginii acestuia;
b) personalităţi care, prin realizările lor deosebite, au facut cunoscut numele municipiului Slobozia în ţara şi străinatate;
c) persoane care, prin acţiunile lor, au preîntampinat producerea de evenimente deosebit de grave sau prin sacrificiul suprem, au salvat vieţile concetăţenilor lor în municipiul Slobozia;
d) persoane care, prin acţiunile lor dezinteresate (donaţii, acţiuni umanitare etc.), au produs o îmbunătaţire simţitoare a condiţiilor de viaţă a locuitorilor municipiului Slobozia ;
e) foşti deţinuţi politici sau veterani de război care prin activitatea lor ulterioară au contribuit la imaginea pozitivă a municipiului Slobozia în lume;

f) alte persoane care au obţinut rezultate deosebite în competiţii  internaţionale, promovand astfel imaginea municipiului Slobozia .
Incompatibilităţi
Nu pot primi titlul de cetăţean de onoare al municipiului Slobozia persoanele care au fost condamnate prin hotărâre judecătorească penală.
Retragerea titlului
Titlul se retrage în următoarele situaţii:
a) atunci când, ulterior decernării, apar situaţii de incompatibilitate;
b) atunci când persoana laureată produce prejudicii de imagine sau de altă natură municipiului Slobozia, locuitorilor săi sau ţării;

Retragerea titlului se face de catre Consiliul local al municipiului Slobozia, după urmatoarea metodologie:
a) Este sesizat Consiliul local al municipiului Slobozia de către orice cetăţean care îşi va motiva solicitarea.
b) Dezbaterea cazului se va face în cadrul comisiilor Consiliului local;
c) Retragerea titlului se va face prin hotărâre a Consiliului local.
d) La şedinţa Consiliului local va fi invitat deţinătorul titlului, iar dacă va fi prezent, i se va acorda cuvântul, la solicitarea sa.
B) La împlinirea a 50 de ani de căsătorie, cuplurile cu domiciliul în municipiul Slobozia vor fi aniversate, ocazie cu care vor primi diploma de “NUNTA DE AUR” un buchet de flori şi diferite cadouri.
La împlinirea vârstei de 100 de ani, Cetăţenii din municipiul Slobozia vor fi aniversaţi, ocazie cu care vor primi o “DIPLOMA DE ONOARE” un buchet de flori şi cadouri.
 
CAP.IX
CONSULTAREA CETĂŢENILOR
 
Locuitorii municipiului sunt consultaţi, în condiţiile Legii, prin referendum, asupra problemelor de interes deosebit din unitatea administrativ-teritorială.
Problemele supuse referendumului local se stabilesc de consiliul local, la propunerea primarului sau a unei treimi din numărul consilierilor locali. Cetăţenii sunt chemaţi să se pronunţe prin "DA" sau "NU" asupra problemei supuse referendumului, decizând cu majoritatea voturilor valabil exprimate la nivelul unităţii administrativ teritoriale.
Obiectul şi data referendumului local se stabilesc şi se aduc la cunostinţă publică cu cel puţin 20 de zile înainte de ziua desfăşurării acestuia. Referendumul local se poate organiza într-o singură zi, care poate fi numai duminica. Aducerea la cunostinţa publică a datei referendumului local se face prin orice mijloace de informare în masă. Referendumul se poate organiza în toate localităţile componente ale municipiului sau numai în unele dintre acestea.
Cetăţenii municipiului pot fi consultaţi şi prin adunări cetăţeneşti organizate pe cartiere sau străzi.
Convocarea şi organizarea adunărilor cetăţeneşti se fac de către primar, la iniţiativa acestuia ori a unei treimi din numărul consilierilor în funcţie.
Convocarea adunării cetăţenesti se face prin aducerea la cunoştinţă publică a scopului, datei şi a locului unde urmează să se desfăşoare aceasta.
Adunarea cetăţenească este valabil constituită în prezenţa majorităţii reprezentanţilor familiilor şi adoptă propuneri cu majoritatea celor prezenţi.
Propunerile se consemnează într-un proces-verbal şi se înaintează primarului, care le va supune dezbaterii consiliului local în prima şedinţă, în vederea stabilirii modalităţilor concrete de realizare şi de finanţare, dacă este cazul.
Soluţia adoptată de consiliul local se aduce la cunoştinţă publică prin grija secretarului.
 
CAP X.
COOPERARE INTERNĂ ŞI INTERNAŢIONALĂ
 
Consiliul Local al municipiului Slobozia hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu persoane juridice române sau străine, în vederea finanţării şi realizării în comun a unor acţiuni, lucrări, servicii sau proiecte de interes public local. Totodată, autoritatea deliberativă locală hotărăşte, în condiţiile legii, cooperarea sau asocierea cu alte unităţi administrativ-teritoriale din ţară sau din străinătate, precum şi aderarea la asociaţii naţionale şi internaţionale ale autorităţilor administraţiei publice locale, în vederea promovării unor interese comune.
Municipiul Slobozia este înfrăţit cu:
·        Veles din Macedonia
·        Silistra din Bulgaria
·        Sapri din Italia
 
CAP XI
ATRIBUIRE ŞI SCHIMBARE A DENUMIRILOR DE STRĂZI, PARCURI ŞI ALTOR OBIECTIVE DE INTERES LOCAL
 
Consiliul local al municipiului Slobozia atribuie sau schimbă, în condiţiile legii, denumiri de străzi, parcuri, pieţe, oboare, cartiere, străzi, staţii ale mijloacelor de transport în comun, precum şi pentru obiective şi instituţii de interes local aflate în subordinea sa.
Proiectele de hotărâri ale consiliului local, având ca obiect atribuirea ca denumire a unor nume de personalităţi ori evenimente istorice, politice, culturale sau de orice altă natură ori schimbarea unor astfel de denumiri vor putea fi adoptate numai după ce au fost analizate şi avizate de comisia judeţeană de atribuire de denumiri.
 
CAP XII
ÎNSEMNELE MUNICIPIULUI SLOBOZIA
DESCRIEREA STEMEI
 
Stema municipiului Slobozia a fost avizată prin Hotărârea Consiliului Local nr. 2/28.01.1994, completată cu Hotărârea Consiliului Local nr. 128/28.11.1997 şi aprobatăprin Hotărârea Guvernului nr. 685/30.09.1998, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390/15.10.1998. Descrierea şi semnificaţiile elementelor însumate stemei municipiului Slobozia:
·        descrierea stemei
Stema municipiului Slobozia se compune dintr-un scut tăiat  printr-o diagonală suprapusă de o bandă de aur, încărcată cu două buchete formate din floarea-soarelui şi un spic de grîu, interpose de o retortă albă.
În partea superioară a scutului, pe cîmp de azur, este reprezentată o construcţie religioasă, de argint, dotată cu trei ferestre şi o poartă închisă.
În partea inferioară, pe fond roşu, se află un pergament desfăşurat, pe care se distinge scrierea veche, validat cu sigiliu, totul în culoare naturală.
Scutul este timbrat de o coroană murală de argint, formată din şapte turnuri crenellate.
·        semnificaţia elementelor însumate
Construcţia, preluată din vechea stemă a localităţii, aminteşte de edificiul ctitorit de Matei Basarab şi de activitatea edilitară desfăşurată de-a lungul anilor de locuitori.
Pergamentul desfăşurat sugerează prima atestare documentară a localităşii.
Retorta, floarea-soarelui şi spicele de grîu evidenţiază economia localităţii şi locul important pe care îl deţine în producţia de ulei pe ţară, precum şi în industria de îngraşăminte chimice şi alimentară.

CAP XIII                          

PARTIDE POLITICE 

Principalele partide politice care activează în municipiul Slobozia sunt:

Partidul Social Democrat (P.S.D.), Partidul Democrat Liberal (P.D.L), Partidul Naţional Liberal (P.N.L.), Partidul România Mare (P.R.M.), Partidul Conservator (P.C.), Uniunea Naţională pentru Progresul României (U.N.P.R.).

CAP XIV

MASS- MEDIA

În municipiul Slobozia, se difuzează un număr de 11 publicaţii săptămânale şi un cotidian. Totodată, pe raza municipiului, funcţionează un post de televiziune şi două posturi de radio locale.



 

 
             PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ,
                         Răileanu Ionuţ                                                    Contrasemnează,
                                                                                                         SECRETAR
                                                                                               Agripina Gabriela Costea