Bisericile din Slobozia


MĂNĂSTIREA SFINȚII VOIEVOZI


In inima Baraganului, pe malul stang al raului lalomita, in orasul Slobozia, se afla manastirea Sfintii Voievozi, ctitorie a voievodului Matei Basarab (1632 - 1654).Acest sfant lacas este cunoscut in istorie sub multe și diverse denumiri: manastirea Slobozia lui lanache, manastirea Sf. Voievozi, manastirea Slobozia Veche.

Acte dupa care sa se poata stabili data adevarata si exacta a întemeierii manastirii nu mai sunt, caci nu putine au fost nenorocirile ce s-au abatut asupra acestui sfant lacas. Jafurile, navalirile straine și ruina au facut ca multe dintre documentele prețioase, printre care si cele privitoare la intemeiere, sa se piarda.

Primul ei ctitor a fost - dupa cum o arata si numele mentionat in multe documente - postelnicul lanache Caragea, ctitor al mai multor sfinte lacasuri, dintre care amintim numai manastirea "Sf. Sava" din lași. Postelnicul lanache a ridicat manastirea Sf. Voievozi pentru ca locuitorii sotului Vaideei si ai intregii campii a Baraganului sa nu fie lipsiti de mangaierea Bisericii si, in fata necazurilor de tot felul ce aveau sa vina asupra lor, sa nu se simta parasiti de Dumnezeu. Aceasta a fost inchinata de postelnic manastirii Dohiariu din Sf. Munte Athos.

Al doilea ctitor al manastirii, de al carui nume se leaga in mare masura istoria acestui sfant lacas, a fost voievodul Matei Basarab (1632 - 1654), domn al Tarii Romanesti, care s-a remarcat atat prin acte de vitejie si intelepciune, cat mai ales prin numarul mare de ctitorii religioase pe care le-a ridicat. Printre acestea se numara și manastirea Sf. Voievozi, pe care a zidit-o din temelii, caci vechea ctitorie a postelnicului lanache se daramase in urma unui cutremur din 1627 în 1634, voievodul Matei Basarab ispraveste de zidit noua manastire, imprejmuind biserica si chiliile cu zid gros si inalt ca de cetate, ca mijloc de aparare impotriva navalitorilor.

De asemenea, Voievodul a inzestrat manastirea cu mai multe mosii. Traditia mentioneaza fapful ca in 1636, la farnosirea manastirii Sf. Voievozi, slujba a fosf oficiata de patriarhul ecumenic de Constantinopol, înconjurat de 500 de preoti, de fata fiind insusi voievodul Matei Basarab.

Unii istorici se îndoiesc de veridicitatea acestei informații,datorita precaritații documentatiei directe în aceasta privinta.

In plus, dupa cum reiese din tabloul motiv al actualei biserici, în care voievodul Matei Basarab este infatisat tinsnd pe brate o biserics simpls, in forma de nava, in plan dreptunghiulor, cu o singura turla, ctitoria era relativ modesta, fiind lipsita de aspectul monumental si impunator al ctitoriilor voievodale. De la vechea ctitorie au ramas doar crucea cu cele doua icoane de deasupra catapetesmei, precum și patru icoane mari: Domnul lisus Hristos, Maica Domnului, Sf. Voievozi - hramul bisericii, Sf. loan Botezâtorul, icoane care se afla pe catapeteasma bisericii de astazi.

In anii ce-au urmat, starea infloritoare a manastirii a crescut, ca de altfel și importanța localitații Slobozia. Manastirea ridicata de Matei Basarab pare sa fi fost deosebit de durabila, caci pana in secolul al XIX-lea nu sunt amintite lucrari de reparație sau renovare.

Insa în anul 1838 are loc un cutremur care face ca biserica și clopotnita sa fie serios avariate, existând izvoare care vorbesc despre daramarea în mare parte a bisericii.

Egumenul Gavriil de Smirna poate fi socotit ca cel de-al treilea ctitor al manastirii Sf. Voievozi. Acesta, din veniturile proprii ale manastirii, cu sprijinul primit de la vistieria Tarii Romanesti si cu ajutorul donațiilor, restaureaza în anul 1842 actuala biserica, mult mai impunatoare si mai frumoasa decat vechea ctitorie. Noul sfant lacas este o construcție de proporții impozante in forma de cruce greaca, cu trei turle, dintre care doua sunt de zid la extremitatile pronaosului, iar a treia, cea mai mare, este de lemn imbracata la exterior în tabla.

Ea are forma octogonala, cu ornamente in forma de triunghi la acoperis si se înalta deasupra naosului. Ferestrele sunt inalte, cu chenar de piatra fara decoratii. Interiorul bisericii este bine proportionat; pronaosul este despartit de naos de patru coloane monumentale care susțin cafasul, naosul are obside laterale, iar o catapeteasma de lemn desparte naosul de absida altarului.

Catapeteasma este deosebit de bogata, ornamentatia cuprinde motive vegetale și geometrice aurite, realizate din lemn și stuc.

In ansamblul sau, edificiul manastirii Sf. Voievozi prezinta un caracter eclectic, realizând o simbioza între stilul bizantin, tradițional și influentele neoclasice si romantice neogotice.


CATEDRALA "BUNA VESTIRE"


Catedrala a fost inceputa in 1993 si sfintita anul acesta 2004. Prin dimensiunile sale monumentale, dar si prin claritatea demersului architectonic si prin puritatea stilului ei bizantin cu particularitatile sale specific muntenesti se vor inscrie cu siguranta ca un punct de referinta in evolutia arhitecturii bisericii romanesti din perioada postdecembrista.

Catedrala, proiectata de arhitectul Florea Voicu, este construita in stilul traditional de cruce greaca, atat de des intalnit in spatius cultural al Tarii Ronanesti. Urcand pe o scara trilaterala de 17 trepte, se ajunge la pridvorul deschi si sustinut de 6 coloane prin care se patrunde intr-un pronaos flancat de 2 "case ale scarii" care duc la cafas si la subsol, unde se afla amenajat un paraclis. Calasul, cu doua nivele, cafas I si cafas II, se prelungeste si peste pridvor. Urmeaza naosul, foarte spatios si de forma patrata, pe care se ridica 5 turle strapunse; cea mare, in centru, descarcandu-se prin pandativi si arce pe 4 stalpi monumentali din centrul naosului, iar celelalte patru, situate in colturile patratului, pe zidurile exterioare si pe alti 4 stalpilipiti de acestea. In cele 4 colturi ale naosului se afla si cate o iesire secundara. Urmeaza altarul, al carui plafon in partea din spate prezinta un sfert de calota sferica, iar cea din fata, un semicilindru. Din acest spatiu deriva spre nord sis pre vest in incaperi diferite, proscomidia si diaconiconul, acesta din urma avand si o iesire laterala spre sud.

Dimensiunile acestiu edificiu sunt: lungimea 40,45 m, din care, pridvor 5,00 m, pronaos 5,15 m, naos 22,20 m si altar 8,10m; latimea, intre 29,50 m in naos si 22,00 m in rest; inaltimea, turla interior 34,60 m, restul bisericii in interior 15,00 m; inaltimea in exterior de la sol pana la baza crucii turlei centrale 37,40 m. Inaltimea crucii este de 6 m. Grosimea zidurilor este de 0,60 m.


Biserica de la "Poiana de Jos"


Biserica de la "Poiana de Jos" este document original si authentic de istorie si arhitectura.

Tehnica folosita pentru ridicarea acestui lacas de cult este, oarecum surprinzatoare pentru zona Poiana. Colectivitatile din campie au avut biserici construite din nuiele impletite, prinse intr-un cadru de furci infipte in pamant (sistem Fakhwerk) in timp ce biserica "Poiana" este construita in sistemul Blockbau: peretii sunt alcatuiti din cinci "blani"(barne) de stejar suprapuse orizontal si imbinate la capete in "tincuri"(cheotori). Cioplirea si imbinarea "blanilor" s-a facut cu barda si cu securea.

Sub streasina, capetele grinzilor transversale (fixate pe barnele orizontale prin platuiala si chertatura) si capriorii prelungiti proeminent in afara formeaza un sistem de sustinere care are si un efect decorative. Acoperisul din sindrila este unic pentru toata cladirea cu exceptia turnului.

Planul bisericii s-a pastrat intact: nava dreptunghiulara alungita - lungime 16,10 m, latime 6,30 m - continuata cu o absida (incinta altarului) cu patru laturi dispuse intr-un contur semicircular. Intrarea se face printr-un pridvor deschis continuat cu pronaosul ("tinda femeilor"), naosul si altarul, cu fereastra din Sfantul Altar dispusa in axul bisericii. Deasupra pridvorului se afla un turn scurt (clopotnita), de forma paralelipipedica, cu acoperisul in patru ape. Accesul in turn se face pe o scara aflata in pronaos, in stanga intrarii. S-ar putea ca acest element functional- constructive sa fi fost adaugat ulterior.

Bolta naosului si altarului are forma semicilindrica, sprijinita pe arcuri -nervuri si "tavanita" cu scanduri de brad. Pronaosul si altarul aveau initial dusumele din scanduri, in timp ce naosul era pardosit cu dale slefuite, de forma patrata. Dupa stramutarea bisericii la Slobozia intreaga pardoseala a fost refacuta.

Principalul element decorativ il constituie braul in torsada ("funia","sanul lui Avraam", "vesnicie") sculptat de-a lungul "blanii" mediene, continuitatea acesteia fiind intreruptade ferestre si de absida altarului. Pridvorul are sase stalpi cu capitelele sculptate si arcade in arcolade la grinzi. Portalul usii de la intrare este ornamentat cu ancadramente si o cruce incizate.